La Brăila, dezbaterea despre Dunăre a explodat la finalul lunii iulie 2026, după afirmațiile lui Cătălin Chivu. Politician brăilean, Chivu a susținut că apa din Dunăre ajunge în România după ce fluviul trece prin barajele de acumulare din amonte, iar fluxul de apă către țară este influențat de modul în care sunt gestionate aceste lacuri.
El a afirmat că în România se suspendă pornirea și construirea de noi centrale, iar ONG-urile de mediu reclamă în instanțe motive considerate de el fictive — printre exemplele citate fiind referiri la „șoareci de câmpie” sau „bursucul morocănos” — iar câștigurile vin, potrivit său, la o singură instanță, cea din Cluj. Această descriere a blocărilor în sectorul energetic a pus în lumină o tensiune între decizii publice, mediul de afaceri și comunitățile locale din zona Brăilei, dependente de navigația pe Dunăre și de fluxul de apă pentru activități portuare și agricultură.
Replica a venit rapid din partea G4Media, care a reacționat printr-un material în care îl acuză pe Chivu de promovarea teoriei conspirației. Potrivit publicației, Brăila se situează în centrul unui peisaj media în care Titluri Quality — asociată taberei conduse de Radu Budeanu — controlează mai multe platforme, printre care Mediafax.ro, Gândul, Cancan și ProSport.
Textul lor susține că Dunărea nu ar suferi o secetă din cauza climei, ci să existe interese economice care folosesc astfel de afirmații pentru a justifica blocaje în proiecte și investiții. Contextul local devine din ce în ce mai relevant: Brăila, oraș-port pe malul fluviului, poate resimți direct impactul acestei dispute în deciziile legate de navigație, managementul apei și atragerea investițiilor.
Până la o clarificare oficială, scena rămâne pregătită pentru noi reacții: o succesiune de puncte de vedere între reprezentanți locali, jurnaliști și actorii implicați în dialogul public, iar luna iulie 2026 marchează un episod semnificativ în peisajul mediatic local.
