Surse
Discuția publică privind limitarea accesului adolescenților la rețelele sociale a fost readusă în prim-plan pe 03/02/2026 de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Arafat susține crearea unui cadru legislativ care ar stabili un prag minim de vârstă de 15–16 ani pentru utilizarea platformelor, argumentând că rețelele sociale reprezintă un risc major pentru sănătatea mintală și siguranța minorilor.
El compară aceste platforme cu produse reglementate (țigări, alcool, jocuri de noroc) și invocă practici din cel puțin 4 state (Franța, Australia, Regatul Unit, Norvegia) care tratează problema ca pe una de sănătate publică. Contraponderea vine dinspre ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, care afirmă că „problema nu este existența platformelor, ci modul în care acestea sunt utilizate” și că interdicțiile sunt greu de aplicat cu mijloacele actuale; el atenționează că „libertatea fără educație este la fel de periculoasă”.
Asociația Pro Democrația, citată de Agerpres, propune în schimb un pachet legislativ mai complex — un „Cod al adolescentului” — care ar include prevenirea delincvenței juvenile, educație juridică și consolidarea rolului școlii, alături de stabilirea unui prag minim de vârstă de 15 ani. Propunerea lui Arafat pledează pentru abordarea problemei ca pe una de sănătate publică; criticii semnalează dificultăți de implementare și necesitatea unor măsuri educaționale și de supraveghere.
Dezbaterea include dimensiuni legislative, pedagogice și tehnologice și rămâne deschisă, cu accent pe măsuri concrete de protecție a minorilor și pe balanța între reglementare și educație.